miercuri, 20 august 2008

Dimineata pe racoare

Sunt, fara doar si poate, o adepta a invatatului si invatarii. Consider ca daca intr-o zi am invatat un lucru catusi de mic, atunci ziua aia nu e pierduta.

Si ce simplu lucru e invatarea! Iti trebuie doar un pic de atentie, ochii deschisi un pic mai mult, si .... voila! Imposibil sa nu te pricopsesti cu ceva in plus!

Azi, desi este foarte devreme, am si invatat ceva! Deja! Am invatat ca oamenii care vin la birou mult inaintea orelor de program o fac (de cele mai multe ori) in scopuri personale. Sa citeasca ceva in liniste, nederanjati, de exemplu. Sa creeze ceva poate, in aceleasi context de liniste si nederanj.

Am invatat asta de la o colega care a venit hotarata la mine la birou sa ii rezolv ceva cu mult inaintea orelor de program, si spunandu-mi ca oricum nu se duce la superiorul ierarhic decat dupa 8.30, ca pana atunci .... stii.... cand vii la birou devreme vii ca sa citesti ceva pentru tine, si .... Asta mi-a zis ea, intrerupandu-ma din ale mele pe la 7.45.

Pai ..... nu a fost bine ca mi-a zis asta? Nu am invatat eu ceva de aici?

2 comentarii:

Anonim spunea...

Da... si mie imi place sa ma duc la scoala mai devreme. E muuulta liniste in clasa.

Ioana spunea...

Xoxo, iarta-ma ca iti raspund asa tarziu, am fost plecata si mi-am lasat blogul singur acasa ...
In mod evident te inteleg :))
Iti multumesc pentru vizita, te mai astept :)